Istoric - Inceputurile credintei Baptiste in Curtici

 

In anul 1887, manat de o mana nevazuta, in cautarea unui loc unde sa se poata ocupa de meserie si sa aiba castig pentru trai, tanarul calfa cizmar, Mihai Brumar, a ajuns in comuna Curtici. El a venit din Oradea, iar acolo a venit de la Budapesta. Acolo, in capitala Ungariei, unde a invatat meseria, el s-a convertit la credinta baptista in biserica bapitista germana de acolo, unde era pastor Henrik Mayer.

Mihai Brumar era tanar, plin de elan, indragostit si stapanit de idealul de a-si impartasi credinta, de a-L marturisi pe Hristos. Imbracat in tundra negre de meserias, bland la fire si domol la vorba, cu o privire vesela, intreprinzator, plin de curaj, un neobosit ceretator al Sf. Scripturi şi gata in orice clipa sa faca o marturie despre creditnta sa in Hristos, Minai Brumar a fost omul ales de Dumnezeu, purtătorul adevărului noutestamental şi al credinţei adevărate pe plaiurile Aradului. Pe vremea aceea, in Transilvania erau grofi şi baroni, care aveau moşii intinse, adevărate feude, cu nenumaraţi servitori şi angajaţi de toate branşele. El, Mihai Brumar, calfă de cizmar, s-a indreptat spre Curtici, unde a auzit că baronul vrea să angajeze un cizmar.

Intr-adevar, baronul Szarmezi căuta un cizmar, care să repare ghetele angajaţilor lui de pe pusta de la Curtici. Intrat aici in serviciu şi fiind singur, a fost găzduit in familia unuia dintre servitorii de la complexul agricol al baronului, pe nume Locoş. In familia acestuia, prin o comportare cu adevărat creştină, prin mărturia faptelor lui şi a graiului Iui, că Lsus Hristos, Flul lui Dumnezeu, a murit să.mantuiască pe cei păcătoşi, care se intorc la El, a caştigat la Hristos pe soţia lui Locoş, care l-a rindul ei a vestit altora ce a auzit ea de la Brumar. In scurtă vreme, aflăm că Mihai Brumar a inceput să predice unui grup de şase femei. Din aceste şase femei, trei au fost botezate: soţia lui Locoş, soţia slujbaşului de la Primărie, care bătea toba in sat pe nume Bandur Pavel, şi o altă femeie , care mai tarziu a devenit soacra fr. predicator Teodor Iov. Imediat Insă au Inceput prigoanele, şi grupul de femei a fost imprăştiat de mai multe ori, cand ele se adunau să asculte propovăduirea Evangheliei. ln cele din urmă, Mihai Brumar a inchiriat o camera in comuna Curtici, in casa lui Vasile Mocuta Tiliga.

Aici au inceput să se adune regulat la rugăciune şi la ascultarea predicilor lui Mihai Brumar. Cand se intImpla ca Mihai Brumar sa plece la Oradea, ele se adunau şi citeau pe rand din Biblie şi se rugau. Intr-o Miercurea seara, cand femeile erau adunate la rugăciune cu Mihai Brumar, rugăciunea s-a prelungit mai mult. Femeile credincioase mijloceau pentru cei din familiile lor, ca şi ei să fie mîntuiţi. Pe acolo, prin faţa casei a trecut un alt slujbaş de la primărie, Teodor Clepea, colegul de serviciu al lui Bandur Pavel. Acesta ştia despre serviciile de rugăciune ce se ţineau acolo de Mihai Brumar. Acum, fiind o oră de noapte, el s-a aşezat în stradă, langă fereastra şi a ascultat ce se petrece Inlăuntru. Femeile şi cu Brumar erau pe genunchi si se rugau si rugăciunile lor fierbinţi se auzeau la fereastră unde asculta Teodor Clepea. Acesta, după un timp, dintr-un inbold lăuntric, s-a hotarat sa intre si el inauntru, si a intrat. A genunchiat si el si a ascultat toate rugaciunile. Inrauirea acestor rugaciuni a fost atat de mare asupra sa incat l-a legat de acest grup pentru totdeauna. Astfel teodor Clepea a fost primul barbat convertit la credinta in judetul Arad. A fost in acea seara, clipa hotararii celei mari pentru el. Dupa un timp Teodor Clepea a fost Botezat de Mihai Brumar si el a ajuns pe fata un credincios baptist. un credinolos baptist. In scurtă vreme, Intreg satul a aflat că Teodor Clepea, "dubaşul" satulul a-a pocait şi s-a botezat.

Imediat insă, după primirea credinţei şi dupa ce s-a aflat in intreg satul despre Clepea ca s-a pocălt, au apărut şi greutaţile, persecuţille. Intr-o zi Teodor Clepea a fost chemat de primarul comunei, aţiţat de preotul dIn loc, şi pus să aleagă: ori cu credInţa sa, ori cu slujba la primărie. Si el a ales imediat. A stat langă Mantutorul său şi nu s-a lăsat Influentat de nimic. Faptul acesta a fost o mare binecuvantare pentru regiunea Aradului, căci Clepea s-a dedicat pe sine misiunii cu Evanghelia, devenind un bun vestitor al credinţei noutestamentale. In Curtici el a predicat Impretmă cu Mihai Brumar, şi cum el fusese bine cunoscut in comună, pocăinţa lui a atras pe alţii. El a Inceput a merge şi prin alte comune din jur spre a răspandi Evanghelia. In multe locuri a avut de intampinat greutăţi, căci preoţii agitau lumea Impotriva lui. In mai multe randuri a fost arestat, alungat din diferite comune, purtat flămand şi setos pe drumuri prin praf, din post de jandarmi la alt post şi predat ca un făcător de rele, bătut, batjocorit. Dar el le-a răbdat pe toate cu un eroism al creştinilor din primele veacuri.

Prin el, şi Mihai Brumar s-a inspirat, şi amandoi au lucrat cu mult zel, şi roadele lucrării s-au arătat. In 1892, s-a ţinut la Curtici primul botez noutestamental. La acest botez au fost botezate şapte persoane: Ilie Mariş, Zaharie Mariş, Ioan Lucuţa zis Orbuţu, Florea Julean, Petre Cimpoeşu cu soţia şi I. Ardeleanu. Botezul a fost ţinut de Mihai Cornea, in grădina lui Cimpoeşu, unde au săpat un baptistieriu, in care au pus apă. La cateva luni după aceea, in 1893, s-a ţinut cel de al doilea botez cu alte suflete convertite, iar la scurt timp, in acelaş an, s-a ţinut al treilea botez cu alte 34 de suflete. Cu aceştia, biserica mică, grupul de cIteva femei adunate de Mihai Brumar, a crescut la un număr insemnat de credincioşi. Casa, in care se adunau, cu chirie a ajuns neincăpătoare şi au fost nevoiţi să caute o altă incăpere,care să-i Incapă pe tog cei ce veneau la ascultarea predicării Evangheliei. Dar intr-o comună ca şi Curtici, pe acea vreme era foarte greu să afli o incăpere mai mare. După multă căutare au găsit o cameră casa lui Ciorba, pe care au inchiriat-o. Dar n-a trecut prea mult şi nu mai aveau loc suficient nici aici.

Poporul creştea continuu. Vizitatori noi veneau in fiecare Duminică, alţi cunoscuţi, prieteni şi rude. In asemenea situaţie, era o singură soluţie, să-şi construiască o casa de rugaciune mare şi incapatoare. Dar ei erau cu toti oameni saraci şi penzru o asemenea construcţie trebuiau bani peste puterile lor. Totusi pana la urma au luat hotararea de a cumpara un loc potrivit pe care sa inceapa sa construiasca o casa de rugaciune. Cum Teodor Clepe cunostea foarte bine intreg satul, au targuit o gradina l un colt de strada, de la Mladin cu suma de 400 de zloti, moneda austro ungara. Ei insa nu aveau acesti bani. Acum se vede marele zel pentru lucrare a lui teodor Clepea. El isi vinde casuta lui de pe str. Closca nr 26 de azi, singura avere pe care o avea si a dat intreaga suma de bani bisericii, spre a putea plati locul de gradina cumparat. Pe acest loc au inceput sa construiasca cu munca lor voluntara o casa de rugaciune, azi strada Horea nr 26. In anul 1895 cladirea a fost terminate si i-au facut inaugurarea. La serviciul de inaugurare, teodor Clepea a predicat din 2 Cor.5: 11-21.

Fata de progresul si avantul pe care l-a avut biserica, dusmanii, si nu au fost putin, au reactionat puternic. Cel care a avut de suferit mai mult a fost Teodor Clepea. Ros de multe suferinte, batai si prigoane, oboist de multa alergare, strivit de greutati si istovit in lupte si lucrare misionar, Teodor clepea se muta la Domnl in august 1895, nu la mult timp dupa inaugurarea casei de rugaciune. El a fost omul.,care s-a consumat pe altarul cauzei sfinte a raspandirii evangheliei.

Lucrarea din Curtici a fost dusa mai departe de alţii, in frunte cu Ilie Maris. Acum Mihai Brumar a înfiinţat un cor mixt, şi fiindcă el pleca mult in misiune,a instruit in arta de a dirija corul pe Mariş Zaharia. Acesta a fost primul cor mixt al romanilor din Transilvania  Cum era si firesc, corul a atras la biserica mult popor. Oamenii, bărbaţi şi femei, veneau să asculte cum cantă corul, fiincleă acest fel de a canta era o raritate.

In anul 1896 a venit la Curtici, Vasile Berbecar, Invitat de Mihai Brumar, prietenul său. In timpuI şederii sale la Curtici, Berbecar a Infiinţat in biserica de aici o şcoală duminicală dupa modelul pe care el l-a văzut îriniseriene baptiste germane. Aceasta este prima scoala duminicala din Transilvania intre români.

Aici a fost Introdusă ajutorarea frăţeaseă. Fiindcă printre credinciosi erau bătreini şi cu greu puteau munci, ceialalţi mai tineri organizau o zi, cand ceialalti veneau toţi laolaltă şi ajutau la sapa porumbului sau secerişul graului. In multe cazuri se adunau numai femeile, mai ales la prăşitul porumbului. In timp ce lucrau,toate cantau si melodille lor se auzeau pană departe pe camp. In felul acesta, toţi din comuna puteau să vadă iubirea frăţeasca în Hristos. Pe de altă parte, credincioşii ajunşi la bătrIneţe erau ajutoraţi, ca să nu ducă lipsă de cele necesare vieţii. Acest obicei foarte bun a fost păstrat In Curtici, mult timp şi după moartea celor ce au organizat această muncă pentru cei bătrani sau bolnavi.

De la Curtici vestea evangheliei s-a raspandit mai departe in comunele judetului Arad. Biserica din Curtici a ajuns un centru misionar si evanghelistic. (Luguzau, Buteni, Siclau,otlaca, Socodor,Nadab, Pecica, Macea, Siria, Radna, Julita, Dumbravita, Corbesti, Petris si altele)

 Adaptare din Istoria Baptistilor, de Alexa Popovici